Stai aproape!

Aici nu-i dragoste si

Ma tin strans de bara...

E foarte rece...

E aproape zece.

Aceeasi secventa murdara,

Ca in fiecare seara

Si sunt inca printre

Persoane straine,

Ce-mi arunca priviri

Si zambete haine...

Oprit intre statii...astept.

Stationeaza doar,

Doua minute cica, dar

Par doua eternitati perfide,

Ce se strecoara pe langa

Limbile ceasului care rade isteric.

Vad pe maneca timpului,

Intr-o clipa de neatentie,

Coltul asului de pica

Si aud nisipul cum pica apasator,

Nepasator, din clepsidra sparta

In sute de cioburi,

Imprastiate prin statii...

...Am plecat incet,

Catre o poarta ce

Duce afara de aici.

Zeci de licurici,

Lumineaza timid strada pustie.

E o noapte uda, cenusie,

Ce nu stie ca ziua

I-a furat luna la plecare,

E la plimbare cu

Un soare mistuitor,

Prin universul fad...

Pe jos deja s-a uscat

Si calc apasat,

Ca sa gonesc din cale

Fiarele cu trei ochi,

Colti ce scrasnesc infometat

Si patru picioare, pregatite de alergat,

Ce asteapta sa ma lase fara suflare.

Asta-i orasul meu noaptea,

Un tur pe la periferie in Bucuresti...

Acum, urmeaza-ma!

Indraznesti?