Au descoperit forme in nori
Si au privit apusul
Prin geamul de la masina.
Kilometrii se scurgeau rapid...
Ea...il tinea de mana,
Caci il durea cumplit.
Melodia ce rula
Ii sfasia inima,
Dar nu spunea nimic.
O lacrima i-a curs tacut
Spre buza.
.................................
Ma tem ca...
Intr-o buna zi
Va trebui sa pun punct,
...I-a spus printre suspine...
Caci nu mai pot fi
Ceea ce sunt acum.
M-am hotarat,
Vreau totul sau nimic!
De fapt...
N-a spus-o,
Doar a gandit...
..................................
Se intrebau...unde-au gresit
De s-au pierdut....?
Ciudat...se tineau de mana,
Inca de la inceput.
Ei sunt suflete pereche...
Asta-i soptea si ea,
Nu de mult, la ureche.
Iar el, ii scria in tag-uri dragostea,
Pe peretii orasului in care impartea,
Fiecare respiratie, cu ea.
De atunci, ii e alaturi...
In fiecare clipa.
Primeste bucuros palme,
In fiecare ceas...caci,
Mereu vin altii, pleaca apoi,
El, de fiecare data, a ramas.
Sperand naiv....
Ca intr-un moment tardiv,
O sa-l priveasca iar
Cu alti ochi,
Ca o sa-l iubeasca iar,
Cum o iubeste el.
E un luptator de fel...
Dar acum, ar fugi departe...
Caci tare il doare
Cand vede ca orice e mai bun,
Decat ce el are...de oferit.
.................................
Masina s-a oprit.
Ea a coborat grabita,
I-a zambit.
Da interesant! Chiar in ton cu starea mea...dar ce a urmat pe urma?
RăspundețiȘtergereIrina Constantin: Imi pare rau sa aud ca asta e starea ta...nu e una tocmai buna...
RăspundețiȘtergereUrmari?...nu au fost urmari...
Pace si dragoste!
S-a strâns un cerc despărţitor în jurul lor.
RăspundețiȘtergereA urmat acelasi lucru ca inainte...sufletul lui zdrobit, calcat in picioare de actiunile ei murdare, in ochii lui...dar a ramas alaturi de ea...pentru cat timp nu se stie, dar si-n sufletul ei cu siguranta-i galagie, auzindu-i din vreme in vreme urletul de durere...pace si dragoste!
RăspundețiȘtergere