Eu, n-am vrut
Sa te fac sa plangi...
Si acum...
Ma simt ca un dreptaci
Ce are doar doua maini stangi,
Ca un supravietuitor...
Pe o barca esuata-n larg,
Ce e purtata de valuri,
Spre nemiloasele
Stanci.
Degeaba inot acum...
Impotriva curentului,
Nu va spala apa,
Urmele fardului tau,
De pe tricoul alb...
Resemnat,
Ma las prada valului...
O sa ma poarte-n larg.
Aminteste-mi de mine
Cand ne vom regasi
Si am sa-ti repet amnezic...
Eu nu am vrut sa te ranesc!
Regret ca...nu stiu
Cum sa plutesc,
Spre unde vrei tu sa te gasesc.
Crede-ma!
Nu am vrut sa te fac sa plangi...
Iarta-ma!
Si...
Invata-ma sa zbor spre unde esti...
Eu n-am vrut sa te intristez :(
RăspundețiȘtergereDeep one.
RăspundețiȘtergereTrebuie sa fie si mai adanci, trebuie sa echilibrez treaba...:)
Ștergerefoarte frumos.....:x....imi plac sentimetele pe care le transmiti...
RăspundețiȘtergereMa bucur mult ca ceea ce transmit ajunge la voi :) Ma bucur ca ai simtit si tu...e frumos sa simti...orice.
ȘtergerePace si dragoste!
Vă invităm să sprijiniți un proiect literar online aflat la început. Un forum cafenea literară, unde putem discuta probleme legate de literartură și creative writing. Adresa noastra este http://creativewriting.hitforum.ro/
RăspundețiȘtergereAtat de frumoasa si trista, dar in acelasi timp plina de speranta, este aceasta postare....imi place mult, poate pentru ca rezonez cu ea si de aceea e atat de speciala pentru mine :)
RăspundețiȘtergere:) Ma bucur ca ai simtit!
ȘtergereEu te inteleg ca nu ai vrut sa ma faci sa plang..dar dupa ce am citit aceasta poezie "superba",ochii mei,inevitabil,au inceput sa lacrimeze..au fost raniti prea tare..si inca ceva..mi-as dori sa ai 2 maini stangi..sa nu mai poti sa mai scrii.
RăspundețiȘtergerePace