Neclintit

Cald,

E nisipul

De pe perna uda,

Pe care calc apasat...

Inca se mai aud

Zgomote de arme

In departare.

Eu cobor steagul in berna

Si pun sare pe rana,

Caci a murit incet

Eul ce m-ascundea,

De multe ori,

De lumea asta.

S-a scufundat, senin,

In marea asta rosie

Ce face spume gri.

Acum,

Ea vrea sa ma invie

Si-mi scrie versuri lungi

Pe undele apei

Plina de nuferi albi.

Nu mai suferi!

Eu, nu mai zambesc...

Tu, nu mai varsa lacrimi

Si dormi linistit

Pe patul pustii

Ingropata in nisipul

De pe perna

Rece.

Drama

Opreste planeta te rog!

Vreau sa cobor aici.

Nu mai suport sa traiesc, gol,

Printre inamici.

Am deja mainile pline de sangele cald

Al atator prieteni strapunsi de lanci ascutite,

Manuite de cei ce manevreaza cutite la putere...

Cei ce strang din dinti

Si maraie la fiecare mandat,

Ce mereu strang cureaua neamului,

Sustinand probabil un mogul magnat.

Ei iau de la gura noastra mereu...

Si dau la straini, doar ei au de castigat.

Un neam intreg moare si

Cu tot cu istoria lui e ingropat

In minele din muntii cianurati...

Data viitoare ce-o sa ne mai luati?

Se pare ca multi din noi nu mai au tara

Si nici identitate nationala...

Nu mai avem industrie, agricultura,

Nici orase si nici sate.

Pamanturile sunt pustiite toate.

Femeile s-au dus cu un mogul batran...mascat.

Isi vand trupul prin tarile "civilizate",

Cica s-au realizat.

Copii nostrii au fugit de mult...

Acum sunt sclavi prin alte state,

Conduse de primate avute, ce au impresia

Ca numai cu moarte isi fac avere si dreptate,

Iar batranii tarii stau si chicotesc in spate

Hipnotizati de cutiile cu imagini frumos colorate...

Ce s-a intamplat cu haiducii daci ce salasluiesc in voi?

Unde ati disparut dragi eroi?

Va rog sa va intoarceti, sa ne luam tara inapoi!

Strictul necesar

Oare fluturii simt oameni in stomac atunci cand se indragostesc?

Si oare ajung sa aiba aripi pline de culoare...doar pentru ca iubesc?

Acum imi e atat de dor si foame si sete de iubire...

Despre asta povestesc, cum vreau sa simt si sa respir iubirea,

In fiecare clipa, cu fiecare por, pentru cat traiesc.

In fiecare clipa de eternitate, sa pot sa vorbesc cu sinceritate,

Despre cum inima imi bate, frenetic, in palma celei ce ma tine de mana.

Cum un sentiment de pace invaluie noaptea, cand ne spunem "Noapte buna!".

Si cum soarele ne saruta pleoapele, in fiecare dimineata,

Cu aceeasi bucurie...iar noi, stergandu-ne de roua buzele, disparem intr-un sarut.

O vesnicie poate...sau poate doar un minut.

Imi e atat de dor si foame si sete de iubire...

Prin gradina

Stau cu picioarele goale in iarba deja uda.

Las pamantul sa ma simta, sa ma auda.

Plante imi canta cuvantul, imi incanta ureachea

Cantul pasarilor ce zboara spre maine,

Lin, printre norii plini de amintiri.

Azi, s-au anuntat precipitatii...calde.

Ce bine ca mi-am uitat acasa umbrela.

Am sa pasesc printre zambetele albe,

Neobservat, tinand in mana candela sperantei

Aprinsa pe veci.

Am sa ma ud din cap pana-n picioare,

Am sa rad si am sa imprastii culoare peste zari

Si la final o sa ne bucuram cu totii

De curcubeul ce rasare peste munti si mari.

Adio razboaie,

Adio gloante si bombe si

Bubuituri ca de tobe speriate

De muzica asta noua, ce nu va mai naste monstrii.

O sa crestem in liniste.

Cu muzica chicoteleor copiilor nostrii.

Zambeste!

E o noua zi de vara tarzie.

Toamna se apropie tiptil pe campie

Si...exact ca in copilarie,

Se pregateste sa asterne o mantie aramie

Peste pamantul flamand si insetat.

In ring

Ani la rand am tesut file cu ata albastra...

Am incercat, cu fiecare vers, sa salvez iubirea noastra.

Nu stiu exact cat ai inteles sau cat pui in practica.

Eu nu regret nimic, am sufletu-mpacat ma.

Nu am renuntat la lupta si

Nici o clipa nu m-am gandit sa cobor din ring.

Am un foc in inima si n-am de gand sa-l sting.

Poate am mai pus, din cand in cand, capul in pamant,

Dar a fost doar pentru a ma monta dupa cate o lupta mai grea.

Acum sunt mai pregatit ca niciodata,

Insa antrenamentul nu se termina nicicand.

Nici gand sa las garda jos

Si nu am sa pun sus steagul alb...

De fiecare data cand aud gongul "strigand"

...am sa lovesc mai tare...

In ura ce ne macina oasele,

Ne-a distrus familiile, casele.

Nu am timp de odihna momentan.

Tin garda sus pana cand ura va fi la pamant

Si numaratoarea la final.

Image source

Efecte speciale

Am radacinile adanc infipe

In pamantul cimitirului asta rece si pustiu,

Prin care umblati cu totii,

Morti...dupa gadgeturi, fast food si zdrente...

Tu, aminteste-ti si zambeste,

De fiecare data inainte sa incepi sa plangi,

Ca poate nu mai apuci...

Sper, ca apoi sa savurezi fiecare lacrima,

Ca si cum ai plange pentru ultima data.

Azi, e ultima data din calendar

Ce-ti arata ca, e timpul sa te trezesti odata,

Sa nu mai ratacesti,

Sa creezi o legatura intre ce spui si ce gandesti...

Sa nu te mai feresti si sa nu-ti mai fie frica

De lunetistii ce stau tintuiti la feresti.

Ei nu exista in fapt.

Singurul lucru cert e, ca frica te macina de fapt

Si iti pune in cap inchipuiri

Ca sa te ingroape adanc si apoi sa toarne asfalt,

Sa sufoce si pamantul in care te-au ingropat.

Asa ca...acum, inchide televizorul,

Ziarul, revista, calculatorul...

Astia te manipuleaza, te infecteaza,

Iti spala creierul...usor...iti omoara sufletul.

Fara cuvinte...

Azi am fost sa-mi iau ramas bun

De la un prieten bun,

Ce pleaca pe un drum

De unde nu se mai intoarce.

Ochii lui calzi si batrani

Mi-au spus multe, vrute si nevrute,

Despre iubire si devotament,

Entuziasm si loialitate.

Impreuna le-am trait pe toate.

L-am ajutat sa se ridice si

I-am simtit inima in mana,

Cum suspina usor dupa

Soare si dupa luna.

L-am condus cativa pasi...

Apoi, impacat, si-a pus capul peste labe

Si a plecat...a plecat departe...

M-a durut cumplit...si am fugit.

Am simtit cum ceva in mine a murit,

Ceva ce imi dadea avant...

"O sa ne vedem acolo sus,

Promit...si nu am sa te uit nicicand."

Eu...am continuat sa-i vorbesc cu glas mut...

In timp ce intre dintii inclestati

Imi strangeam urletul...

Azi cerul a fost trist

Si nu a batut vantul printre brazii verzi,

Ci si-a inghitit si el suspinele

Pe varfuri de munti albe,

Pe unde ingerii ne asteapta.

Te iubesc prieten drag!

Ne vedem curand, pe ultima treapta.

Camuflaj

Image link

Nu-i nimic nou sub soare.

In fiecare seara aceeasi luna,

Iarna...aceeasi ninsoare.

Zilnic, oamenii se zbat sa scape

Din aceeasi prinsoare.

Aceleasi fiinte gri

Cu ochii inchisi,

Se complac intr-o alta inchisoare.

Din toate punctele cardinale,

Se aud gemete de durere

Si acelasi sunet metalic de zavoare,

Ce fereaca inimi

In carcere fara culoare.

Aceiasi gardieni patruleaza

Pe aceleasi coridoare.

Mototolite in buzunare, sunt miliarde de

Batiste imbibate

Cu aceleasi lacrimi...doar alte fiare

Ce se ascund dupa zambete murdare.

Mai ai o singura mutare...

Iar daca joci corect,

Regele tau va ramane in picioare.