Imi tineam inima in pumni,
Ca sa poti vedea ce simt
Si lupii imi dadeau tarcoale
Caci au simtit ca m-am descoperit.
Nu m-am ascuns ci am luptat.
Am simtit atunci coltii ce-mi sfasiau carnea...
Durerea era infima,
Fata de ce am simtit cand...
Ai sfaramat a mea inima in mii de bucatele.
Le-am aruncat pe cer si
Asa au aparut astrele,
Ce azi te vegheaza oriunde ai fi
Si iti amintesc cat te iubesc,
In fiecare noapte si in fiecare zi...
Iar pana ai sa vii
Am sa mangai cactusii
Ce ma tin captiv in spini,
Departe de tragaciul pustii
Care avea sa inchida cartea fara coli
Ce ardea, ce avea sa fie intre noi si
Privirea-mi plina de nori gri...
Din care cad ploi acide.
Te astept aici de...ceva ani
Probabil vor mai trece...
Grabeste-te, oricine ai fi si oriunde ai fi...
Sunt din ce in ce mai rece.
Am nevoie de un suflet care sa ma vindece...
emotinant si nu prea :))...parca tipic pt tine. sper sa te uiti numai spre viitor...si sa nu mai bagi in seama trecutul. nu-ti fie frica de necunoscut. trebuie doar sa deschizii ochii si ti se va lumina calea fara sa-ti dai seama. nu-ti fie frica de nou, pt ca si noul ala a avut un trecut si priveste ca si tine spre un viitor mai bun. nu fi trecator prin viata, ci ia parte la acest fenomen. acea ea o sa vina cand nu te astepti, si eu o caut, si "trec" prin multe pana sa o gasesc pe cea langa care merita sa ma opresc.
RăspundețiȘtergereAm citit comentariul de mai sus și cred că mai degrabă încerci să trăiești fiecare moment, decât să te gândești prea mult la viitor. Consider că fiecare clipă are rolul și frumusețea ei... și gândindu-te la viitor, pierzi atâta „viață” printre degete. Părerea mea.
RăspundețiȘtergerePoezia mi-a plăcut... și sper să-ți găsești un suflet, care să te vindece! ... adică, sigur o să găsești! :)
Wordless...keep up the good work ;)
RăspundețiȘtergereMdea...well said...speechless!
RăspundețiȘtergereUndo :D