Am ploaia pe gene
Si alerg...alerg...
...................................
Departe de eternitate
Alerg... Am incercat
Sa merg la pas...picioarele insa
Nu ma asculta,
Corpul nu ma asculta,
Ma insulta...
Imi spune ca ii ajunge,
S-a saturat de tot
Ce il strapunge
Si tot ce il raneste.
Imi cere sa-l protejez,
Se fereste...
Nu mai vrea ca
Sufletul meu sa il posede,
Caci il doare crunt.
Durerea e insuportabila,
Sfasietoare...
Ii promit ca am sa-l scap de chin
Si ma inclin sa-l consolez,
Dar se retrage aspru,
Nu ma mai crede,
Da din cap...
<Toata durerea si suferinta toata, in mine nu mai incap>
Il privesc de afara...
E istovit...
Si vrea sa nu-l mai doara.
Toate luptele de pana acum l-au obosit...
Acum m-a parasit.
Il imbratisez de bun ramas,
Dar a ramas si...
...Ii soptesc suspinand...
-Pacea si dragostea,
Am sa-ti inapoiez
...-Ai sa vezi...
...Si ne-am unit...
Din nou ma simt un om nou,
Iar ochii in lacrimi,
Verzi...au capatat din nou viata.
O sa o luam de la capat,
Cu aceeasi senina fata...
Hai ca asta e penibila de-a dreptul!!! Nu, nu, nu, asta nu e poezie...e o porcarie! Oricine poate sa faca rime!
RăspundețiȘtergereanducu86: cuvintele tale strapung ca lancea la turnir...te provoc la duel...ma tem ca ai sa devii martir.
RăspundețiȘtergereGrea postare...grele cuvinte, mai ales ca ai gasit o exprimare perfecta pentru starea mea actuala. Foarte tare, m-am descarcat ceva. Keep up!
RăspundețiȘtergereSi foarte tare reply-ul tau: "cuvintele tale strapung ca lancea la turnir...te provoc la duel...ma tem ca ai sa devii martir." Esti foarte tare fratee!!
RăspundețiȘtergerepastreaza cadenta:)
RăspundețiȘtergereTautan:...sunt tot un ritm...
RăspundețiȘtergere