Simetrie

E acelasi suierat

De sine de metal

Ce strabat pamantul…care,

Apasa pe umerii obositi,

De veacuri de truda...

Ca un urlet mut,

Ascultat de aceeasi ureche surda...

Acelasi dans sacadat,

Pe acelasi ritm obsedant,

Interpretat, de

Un clovn ce plange

Intr-o camera obscura...

Un pianist ciung,

Ce canta fara partitura...

Aceleasi cuvinte murdare,

Ce-ti ies din aceeasi gura.

Aceeasi dantura zgarcita…

Ce nu ofera zambete largi,

Proaspat spalata...

Cu aceeasi pasta de dinti

Ce nu-si face treaba niciodata...

In aceeasi lume patata...

De prea multe ori calcata,

Aceeasi carare,

Ce se vrea indreptata.

Creponata, ca

O camasa decolorata

Prespalata...

Ce are pe buzunarul

De la piept,

Aceeasi pata…

Pictata parca,

Pe o panza alba...

Atat de ordonat

Dezordonata,

Incadrata toata,

Intr-o fresca abstracta...

E aceeasi harta,

Strabatuta de fiecare data,

Cu acelasi deget tremurand,

Ce a prins-o-n cui…

Razand,

Crezand ca poate

Sa o aiba toata...

Ce iluzie idioata...