Sunt suspendat in vid...
Atat de incomod si atat de plin de
Intunericul fad, fin...
Negru sublim...
Incat nu mai incap in el...
Si in cap,
Imi rasuna un gand rebel.
Am sa ma lupt singur cu
Fantomele, oamenilor ce au fost
Candva, universul meu.
Am devenit, in timp,
Un asa zis ateu,
Caci nu mai cred,
In nimeni si nimic.
Nu mai cred in voi,
Nu mai cred in noi,
In el, in ea...
Nu mai cred in doi,
In amandoi.
Nu mai exista...
Avem acum, doar o perfida
Individualitate trista,
Ce persista...
Tot ce iubesc, dispare incet
Din jurul meu,
Iar golul asta,
E din ce in ce mai mare,
E mai greu
Si apasa mai tare,
Pe umarul meu drept,
Dar inca stau drept...
Am insa, inima intinsa spre ei.
Inca...pulseaza sentimente-n
Mana stanga, sangeranda
Si pieptul imi sta deschis.
Lupii stau la panda...
E cale lunga
Prin acest desert pustiu,
Ochii-mi incep sa planga....
Probabil celalalt eu,
Rade ascuns in umbra,
Caci el, e cel ce alunga
Iubirea din jurul meu...
Si nu mai e nimeni aici...
Probabil intr-o buna zi,
Voi fugi si eu de langa mine,
Am sa ma strecor usor afara,
Printre mine, in noapte
Si am sa fug departe,
Unde sa-mi pot ineca singuratatea
In mijlocul marii,
Din paharul, ce inca incearca
Sa-mi inece amarul...
''Nu mai cred in voi,
RăspundețiȘtergereNu mai cred in noi,
In el, in ea...
Nu mai cred in doi,
In amandoi.
Nu mai exista''...
Exact si eu simt asta...
Scrii tare:))
Irina Constantin: E trist, dar adevarat...usor ne pierdem increderea...ne scapa printre degete.
RăspundețiȘtergereMultumesc pentru apreciere, ma bucur ca ai gasit "bucati din tine", printre randurile mele...
Pace si dragoste!
Frumoase randuri!!!
RăspundețiȘtergereCopilul cu ochi caprui: Multumesc!
RăspundețiȘtergereeu mi-am pierdut-o de mult timp in oameni..
RăspundețiȘtergere29decembrie: Eu inca mai am putina...:)
RăspundețiȘtergerePentru a avea încredere în ceilalți, trebuie să ai înainte de toate în tine. Ca să poți să-i iubești pe ceilalți, trebuie să te iubești pe tine!
RăspundețiȘtergereHey singuratatea nu'i chiar asa de rea:D
RăspundețiȘtergerePoti sa ai incredere in tine si sa te iubesti si in acelasi timp sa nu vrei sa ai incredere in altii poate doar pentru siguranta ta proprie
RăspundețiȘtergereAm incredere in mine si am incredere si in cei din jurul meu (cu anumite retineri), in acceasi masura, ii iubesc pe toti cei apropiati mie si nu numai, ma iubesc chiar si pe mine, in limitele bunului simt :) (imi place sa gasesc un echilibru in toate)... Ma sperie faptul, ca timpul asta imi rapeste prietenii, unul cate unul...dispar din univerul meu si nu pot face nimic...in timp, ne-am rezumat la telefoane, apoi la sms-uri iar in ultima vreme...nu mai suna telefonul nici pentru apel, nici pentru sms, pe partea cealalta a telefonului, aud mereu acelasi ton de ocupat, sau aceeasi voce, care-mi spune rece: "-Abonatul nu poate fi contactat, va rugam reveniti."...:(
RăspundețiȘtergereLa fel simt si eu uneori... Sa evadez cat pot de mult din lumea asta perfida, pacat... Mi se pare din ce in ce mai rau, ce se intampla cu fiintele umane...?:)
RăspundețiȘtergereScrii foarte dragut si din pacate ai dreptate ca ne pierdem increderea si apoi ne este tot mai greu s-o acordam, chiar daca sunt persoane care o merita, Imi place si poza si muzica de pe aici.
RăspundețiȘtergereLady*izuH: Multumesc pentru apreciere si ma bucur ca esti de acord cu ce am scris...spun ca ma bucur pentru ca multi neaga asta, majoritatea nu vor sa accepte defectele sau sa vada si partile mai intunecate...
RăspundețiȘtergereTe mai astept pe la mine.
Pace si dragoste!
Beatrice: Eu unul evadez in scris sau prin muzica, in rest, sunt perfect ancorat in realitatea asta cruda, nu-mi permit sa absentez prea mult cu tot ce se intampla azi in jurul meu. Trebuie sa fiu mereu atent!
RăspundețiȘtergereGrea postare...ma refer la ceea ce transmite...din cand in cand e nevoie si de o descarcare...Much love. Trebuie sa-ti spun si ca e foarte tare poza si adevarat ceea ce scrie sub ea.
RăspundețiȘtergere